Rugul Aprins-Icoană pictată pe sticlă
"Rugul Aprins este simbolul rugăciunii neîncetate, cine se roagă neîncetat se aseamănă cu acest rug care ardea şi nu se mistuia. Suntem mereu sub focul lui Dumnezeu – această vâlvătaie de lumină şi de putere, şi cu cât arde mai mult, cu atât devenim mai luminoşi şi mai aproape de Dumnezeu. Acesta este un înţeles al Rugului Aprins."
Preotul Sofian Boghiu
Sub numele „Rugul Aprins al Maicii Domnului” la Mânăstirea Antim din București(între 1946 – 1948) a activat o societate creştinã şi culturalã care considera rugãciunea ca unul din drumurile spre mântuire. Iniţiatorul şi motorul acestei societăţi a fost poetul şi jurnalistul Sandu Tudor – călugărit cu numele Daniil.Împreună cu un grup de intelectuali laici şi monahi(grup care dorea păstrarea dreptei credinţe ortodoxe și a valorilor ortodoxe în vremuri de comunism ateu) a înființat o societate creştinã şi culturalã care considera rugãciunea ca unul din drumurile spre mântuire. Numele asociaţiei a fost “Rugul Aprins” – rug ce dupã Biblie arde cu flacãrã mereu verde şi care simbolizează unirea celui mântuit cu absolutul. Sandu Tudor a adus o icoană veche de la Muntele Athos dedicată Rugului Aprins,icoană după care am îndrăznit să mă inspir pictand icoana pe care v-o prezint astazi.Icoana nu este disponibilă,doar în urmă unei comenzi o voi picta din nou.
